Managerul şcolar-lider în cadrul echipei


Managerul şcolar-lider în cadrul echipei

 

„Nu contează cât de mult cunoşti şi munceşti pentru că niciodată nu va fi nici destul şi nici destul de bine” (Murphy)

 

 

Există o distincţie clară între managementul educaţional şi cel şcolar, în sensul că, primul vizează conducerea actului educaţional, în ansamblul manifestărilor sale, iar cel de-al doilea se raportează la conducerea activităţii şcolare din punct de vedere instituţional.

Ca promotor central al reformei  am analizat atât funcţiile cât şi atribuţiile managerului şcolar mergând până la a analiza influenţa pe care o au calităţile şi  abilităţile manageriale, tipurile de manageri şi stilul lor de conducere asupra sistemului educaţional propriu-zis.

            Ipoteza principală de la care am pornit constă tocmai în faptul că  managerul procură, alocă şi utilizează resurse fizice şi umane pentru a atinge scopurile instituţionale propuse în moduri variate.

Calitatea educaţiei oferită de şcoală depinde şi de calitatea managementului din unitatea de învăţământ. De aceea managerul trebuie să dea dovadă de vocaţie şi de aptitudini manageriale:

ü  intelectuale: gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de a diagnoza;

ü  antreprenoriale: capacitate de decizie, proactivitate;

ü  socio – emoţionale: autocontrol, spontaneitate, obiectivitate, adaptabilitate;

ü  interpersonale:  încredere, centrare pe dezvoltarea celorlalţi.

Managerului şcolar îi sunt necesare, deasemenea, şi anumite competenţe, cărora le corespund anumite capacităţi:

ü   să fie foarte bine informat;

ü  să ştie să aplice corect legislaţia în vigoare;

ü  să fie un foarte bun organizator;

ü  să fie un adept hotărât al introducerii noului în sistemul de învăţământ.

Un bun manager de şcoală nu poate conduce eficient şi responsabil câtă vreme nu cunoaşte principiile şi funcţiile procesului didactic, specificul managementului educaţional. Sub aspectul de conducere al unităţilor de învăţământ directorul de şcoală nu este doar un manager administrativ, ci este conducătorul întregii activităţi din unitatea şcolară, atât în sens administrativ, cât şi în sens instructiv – educativ. El trebuie să se dovedească suficient de competent în gestionarea fondurilor materiale şi băneşti, în evidenţa financiară, precum şi în supravegherea modului în care sunt întreţinute clădirile, mobilierul şi materialul didactic.

Componentele manageriale de înaltă performanţă presupun:

ø  căutarea informaţiilor;

ø   formarea conceptelor;

ø  flexibilitatea conceptuală;

ø  cercetarea interpersonală;

ø  managerul interacţiunii;

ø  impactul;

ø  încrederea în sine;

ø  orientarea în practică;

ø  orientarea în reuşită.

            Se apreciază că 70% din timpul managerilor este folosit pentru a comunica şi de aceea succesul managerial depinde de calitatea şi eficienţa aplicării competenţelor. Astfel, standardele naţionale pentru funcţiile de conducere, de îndrumare şi control au fost concepute pornind de la competenţele de comunicare şi relaţionare. Comunicarea educaţională se constituie ca un proces intenţionat de transfer de informaţie şi înţelesuri între indivizi, grupuri, niveluri organizaţionale şi organizaţii în ansamblul lor. Pentru eficienţa comunicării trebuie îndeplinite însă anumite condiţii specifice:

ø  Elaborarea mesajului şi căutarea condiţiilor favorabile pentru transmiterea lui.

ø  Exprimarea clară, logică, operaţională a mesajului.

ø  Conturarea precisă a obiectivului comunicării mesajului.

ø  Definirea condiţiilor optime pentru a realiza o bună comunicare.

ø  Transmiterea efectivă a mesajului către un receptor prin anumite canale.

ø  Receptarea mesajului, înţelegerea, prelucrarea lui.

ø  Formularea răspunsului, integrarea lui în acţiunea managerială.

Un manager nu este neapărat în acelaşi timp perceput ca şi lider, iar când influenţa asupra celorlalţi constă în principal în valorificarea personalităţii, atunci putem vorbi de leadership. În cadrul unei organizaţii influenţa managerului-lider va fi dependentă de tipul de putere pe care conducătorul îl poate exercita asupra altor oameni.

Leadership-ul eficient trebuie să folosească în avantajul său aspectele motivaţionale şi aducătoare de satisfacţii ale activităţilor şi, în acelaşi timp, să depăşească sau să compenseze acele aspecte care demotivează sau aduc insatisfacţii.

 Fiecare cadru didactic trebuie să creadă în colegii săi pentru că încrederea este elementul care menţine coeziunea unei echipe. Liderul trebuie să fie un model în acest sens, să îşi susţină subalternii, astfel încât aceştia să îşi poată exprima deschis gândurile şi sentimentele. Oamenii trebuie să se simtă liberi să pună întrebări şi să aibă încredere că vor primi răspunsuri sincere. Nu ar trebui să existe planuri ascunse. Informaţia este o şansă importantă pentru fiecare membru al echipei, iar managerul trebuie să se asigure că oferă informaţiile necesare pentru ducerea la bun sfârşit a unei sarcini.

Cele douăsprezece porunci ale unei echipe unite sunt:

  1. Ajutaţi-vă reciproc ca să evitaţi greşelile.
  2. Căutaţi căi prin care să faceţi ideile să funcţioneze, nu motive pentru care acestea nu pot reuşi.
  3. Dacă aveţi îndoieli, verificaţi! Nu vă grăbiţi să faceţi presupuneri negative unii despre alţii.
  4. Ajutaţi-vă reciproc să câştigaţi şi mândriţi-vă fiecare cu victoriile celorlalţi.
  5. În orice împrejurare, exprimaţi-vă aprecierea unii faţă de ceilalţi şi faţă de organizaţie.
  6. Fiţi pozitivi, indiferent de împrejurări.
  7. Daţi dovadă de iniţiativă şi curaj, ca şi cum totul ar depinde de voi.
  8. Faceţi totul cu entuziasm, e contagios.
  9. Exprimaţi-vă orice dorinţă.
  10. Nu vă pierdeţi încrederea.
  11. Fiţi consecvenţi în realizarea angajamentelor.
  12. Fiţi în largul vostru!

 

„Competenţele unui bun manager de şcoală ţin mai puţin de cunoştinţe procedurale sau de experienţă, cât de valorile asumate şi de voinţa puternică ce solicită angajamente şi credinţe la fel de puternice”

(Alain Chevrel - Versailles)

 

Director, Szász Piroska

Bibliografie:

1.    Vasile, Marcu şi colaboratorii săi, Introducere în deontologia profesiunii didactice

2.    Orţan, Florica, Management educaţional, Editura Universităţii din Oradea

3. Orţan, Florica, Marcu, Vasile, Deac, Adina, Emilia, Managementul activităţilor extracurriculare, Editura Universităţii din Oradea, 2003.